Îmi amintesc de primele zile de vară în care nu aveam nicio grijă, apoi îmi amintesc cum, într-o toamnă, totul s-a schimbat... Privesc în urmă ca și cum aș urmări un film...al altcuiva.
Sunt multe lucruri rămase nespuse, timpul a intervenit și vor rămâne neștiute. Amintirile te rănesc atunci când nu știi cum să le păstrezi. Ele intervin chiar și în prezent, ne rănesc și ne dor... Cel mai mult doare să vezi cum persoane pe care le credeai inocente te rănesc, doar pentru că vor ceea ce ai tu, defapt...ceea ce ele cred că tu ai, deși încă nu ai. Complicat... Să vă explic mai în detaliu...
Atunci când te bagi între două persoane fără să știi de existența uneia dintre ele, nu poți pica tu vinovat. Dacă nu ți se spune nimic, din contră! ești încurajat să mergi mai departe, nu ai de ce să te temi. Ei bine, se ajunge într-un punct în care suferi enorm din cauză că nu ai reacționat în anumite situații așa cum ar fi trebuit, așa cum anumite persoane se așteptau să acționezi. Acum totul merge într-o direcție greșită, încerci să îndrepți ceva, dar nu prea reușești. Atunci când crezi că reușești, cineva intervine și are grijă să te rănească acolo unde te doare cel mai tare. Îți ia persoanele dragi de lângă tine, deși susține sus și tare că nu ar avea nimic cu tine, și nu e nimic între ele. Da de unde! Un om acționează așa atunci când se simte încolțit, atunci când se simte în pericol. Nu voi înțelege niciodată un astfel de comportament. Mulți mă îndeamnă să ripostez, să plătesc cu aceeași monedă. Dar eu nu sunt o astfel de persoană, sau cel puțin vreau să încetez să mai fiu. Clar că nu îmi convine situația. Da, țin enorm la acea persoană, nu vreau să o pierd, dar e alegerea ei dacă se îndepărtează sau nu.
Oricum, revenind în prezent, m-am săturat să fiu victima într-un joc pe care nici nu vreau să îl joc. Nu vreau să fiu nici măcar spectator la el. E un risc enorm pe care ți-l asumi, chiar dacă nu îți dai seama, atunci când rănești pe cineva. În cele din urmă, cel mai tare te vei răni pe tine!
